HOTĂRÂRE Nr. 917/2018 din 15 noiembrie 2018 privind aprobarea Registrului naţional al calificărilor profesionale din România

ART. 1 Registrul naţional al calificărilor profesionale din România, denumit în continuare RNCP, este o bază de date naţională care cuprinde descrierea calificărilor profesionale din România recunoscute la nivel naţional care pot fi dobândite atât prin sistemul formal de educaţie şi formare profesională, cât şi prin recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite în contexte nonformale şi informale, din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.

ART. 2 (1) RNCP cuprinde calificările corespunzătoare nivelurilor de calificare 1, 2, 3, 4 şi 5, conform Cadrului naţional al calificărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare calificări profesionale, specifice educaţiei şi formării profesionale.

(2) În RNCP sunt cuprinse calificările profesionale obţinute în sistemul de educaţie şi formare profesională în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale, respectiv:

a) calificările obţinute în sistemul de învăţământ preuniversitar, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, cu modificările şi completările ulterioare;

b) calificările obţinute în sistemul de formare profesională a adulţilor, aprobate prin Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 35/3.112/2004 pentru aprobarea Nomenclatorului calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.973/2014 privind echivalarea nivelurilor de calificare obţinute prin sistemul naţional de învăţământ şi formarea profesională a adulţilor, anterior momentului intrării în vigoare a Cadrului naţional al calificărilor, cu nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul naţional al calificărilor.

ART. 3 Înscrierea calificărilor prevăzute la art. 2 alin. (2) în RNCP se face potrivit Metodologiei de elaborare, actualizare şi gestionare a Registrului naţional al calificărilor profesionale din România, care se aprobă prin ordin comun al ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

ART. 4 În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordinului ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale, prevăzut la art. 3, se abrogă art. 4 alin. (2) lit. g) pct. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 16 ianuarie 2017, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 5 Structura RNCP este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Extras din ORDINUL Nr. 3712/1.721/2018 din 21 mai 2018 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, validare, aprobare şi gestionare a standardelor ocupaţionale şi a modelului de standard ocupaţional

METODOLOGIE de elaborare, validare, aprobare şi gestionare a standardelor ocupaţionale

Cadrul metodologic general Standardul ocupaţional (SO) este documentul care precizează competenţele şi nivelul calitativ asociat rezultatelor activităţilor specifice unei ocupaţii. Standardul ocupaţional reprezintă descrierea activităţilor profesionale desfăşurate şi reflectă abilitatea, autonomia şi responsabilitatea de a îndeplini cu succes sarcinile cerute în cadrul unei ocupaţii, precum şi aplicarea cunoştinţelor, abilităţilor şi înţelegerii în cadrul ocupaţiei. SO este un instrument naţional de referinţă care cuprinde şi elemente referitoare la activităţile şi condiţiile de învăţare stabilite într-un program de educaţie şi formare profesională, pe baza căruia o persoană dobândeşte cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru a îndeplini cu succes sarcinile unei ocupaţii cerute de piaţa muncii.

Aşadar, prin SO se stabileşte legătura dintre cerinţele pieţei muncii, exprimate prin deprinderile şi competenţele necesare practicării unei ocupaţii, şi elementele definitorii ale ocupaţiei şi formării profesionale, exprimate prin cunoştinţe, nivel de calificare, nivel educaţional, plan şi programă de educaţie şi formare profesională (teoretică şi practică), condiţii de acces etc., în condiţii de asigurare a calităţii sistemului. În vederea elaborării unui SO trebuie să se ţină cont de principalele sarcini şi responsabilităţi specifice unei ocupaţii, aşa cum sunt menţionate în Standardul internaţional al clasificării ocupaţiilor (ISCO, www.ilo.org), în Clasificarea ocupaţiilor din România - COR, precum şi în Clasificarea europeană a aptitudinilor/competenţelor, calificărilor şi ocupaţiilor (ESCO, www.escoportal.eu). SO se întocmesc pentru ocupaţii prevăzute în Clasificarea ocupaţiilor din România, de specialişti cu experienţă practică în domeniul ocupaţional al standardului sau coordonatori direcţi ai acestora, împreună cu specialiştii în formare şi educaţie, în asigurarea calităţii, angajatori, manageri etc.

Structura standardului ocupaţional Standardul ocupaţional cuprinde:

- secţiunea A - Cerinţele pieţei muncii

- secţiunea B - Cerinţe pentru educaţie şi formare profesională Aceste secţiuni, prin completarea conformă, reglementează cerinţele şi condiţiile de exercitare a unei ocupaţii şi profilul persoanei care poate exercita respectiva profesie, din punctul de vedere al sarcinilor specifice şi al competenţelor ce trebuie dobândite. Astfel, în prima secţiune sunt prezentate informaţii de ordin tehnic referitoare la: - denumirea ocupaţiei (în limba română şi în limba engleză);

- apartenenţa ocupaţiei la Clasificarea ocupaţiilor din România (inclusiv legătura cu alte ocupaţii în funcţie de nivelul de calificare) şi codul de identificare al acesteia;

- nivelul de calificare conform prevederilor Cadrului naţional al calificărilor, respectiv ale Cadrului european al calificărilor;

- activităţi specifice ocupaţiei;

- competenţele şi deprinderile necesare desfăşurării activităţilor specifice ocupaţiei (inclusiv competenţele prevăzute în ESCO, dacă este cazul);

- profil ocupaţional/cerinţe privind educaţia şi formarea profesională şi condiţii de exercitare.

 

Toate aceste date sprijină elaborarea următoarei secţiuni, care vizează stabilirea contextului privind educaţia şi formarea profesională.

În cadrul secţiunii B este detaliat procesul de învăţare: ce învaţă? (prin identificarea modulelor şi a conţinuturilor tematice), cum învaţă? (prin formele de organizare), cu ce învaţă? (prin mijloace de formare/resurse de învăţare), ce a învăţat? (criterii de evaluare), în cât timp învaţă (prin stabilirea duratei de pregătire teoretică şi practică).

În cadrul acestei secţiuni sunt stabilite, de asemenea, condiţiile privind accesul la instruire şi necesarul de resurse pentru derularea în condiţii optime a unui program de formare (profilul resursei umane implicate în procesul de instruire, resursa de timp, resursele materiale etc.). De asemenea, se vor regăsi informaţii referitoare la procesul de elaborare, verificare, avizare, validare şi aprobare a SO care permit identificarea actorilor implicaţi în procesul de elaborare.

Pentru garanţia calităţii procesului de elaborare a standardelor ocupaţionale, semnatarii vor face dovada de pregătire şi experienţă profesională recentă în domeniu, astfel:

- iniţiatorul - persoană juridică/persoană fizică autorizată depune un CV instituţional şi în fotocopie documente justificative (act constitutiv, act de reglementare privind organizarea şi funcţionarea, după caz) care să ateste apartenenţa la domeniul de activitate căruia îi aparţine ocupaţia;

- iniţiatorul - persoană fizică depune în fotocopie documente justificative (CV în format Europass, adeverinţe, recomandări, contracte etc.) care să ateste pregătirea/calificarea în domeniul grupei de bază de care aparţine ocupaţia şi experienţa profesională recentă (implicarea/angajarea în activităţi profesionale specifice domeniului în speţă, pe o perioadă de 2 ani din ultimii 7 ani anterior datei la care se iniţiază procesul de elaborare a SO);

- verificatorul profesional (îşi asumă corectitudinea proiectului de SO şi implicit a listei de sarcini şi responsabilităţi şi a listei de competenţe şi deprinderi specifice)

- persoană fizică transmite în fotocopie documente justificative (CV în format Europass, adeverinţe, recomandări, contracte etc.) care să ateste pregătirea/calificarea în domeniul grupei de bază de care aparţine ocupaţia şi experienţa profesională recentă (implicarea/angajarea în activităţi profesionale specifice domeniului în speţă pe o perioadă de 3 ani din ultimii 7 ani anterior datei la care a efectuat verificarea profesională a documentaţiei aferente SO);

- avizatorul - asociaţie profesională/instituţie de reglementare/instituţie de profil

- entitate juridică va ataşa avizului emis, în fotocopie, documente justificative (act constitutiv, act de reglementare privind organizarea şi funcţionarea, după caz) care să ateste apartenenţa la domeniul de activitate în cadrul căruia este încadrată ocupaţia. În cazul în care avizarea unui SO este realizată de către o asociaţie profesională, aceasta trebuie să facă dovada că este înregistrată şi recunoscută la nivel naţional, regional sau profesional (după caz) şi să ateste cu documente justificative pregătirea/calificarea şi experienţa profesională a specialiştilor proprii implicaţi în verificarea şi avizarea SO.

Pentru a asigura o verificare conformă şi corectă, entităţile implicate în procesul de elaborare/revizuire a unui SO sunt diferite;

 - comitetul sectorial - va prezenta, în original, rapoartele de verificare şi validare sectoriale, împreună cu fotocopii ale documentelor justificative ale verificatorilor sectoriali (CV în format Europass, adeverinţe, recomandări, contracte etc.) care să ateste pregătirea/calificarea în domeniul de activitate căruia îi aparţine ocupaţia şi experienţa profesională recentă (implicarea/angajarea în activităţi profesionale specifice domeniului în speţă pe o perioadă de minimum 3 ani anterior datei la care a efectuat verificarea sectorială a proiectului de SO).

Toate proiectele SO transmise Autorităţii Naţionale pentru Calificări (ANC) în vederea verificării metodologice vor fi validate de comitetele sectoriale, înfiinţate conform reglementărilor în vigoare. În cazul în care nu există comitet sectorial înfiinţat la nivelul sectorului de activitate căruia îi aparţine ocupaţia pentru care este elaborat SO, verificarea şi validarea sectorială vor fi asumate de către Asociaţia Naţională a Comitetelor Sectoriale din România (în baza protocolului de colaborare încheiat cu ANC) împreună cu un comitet sectorial, înfiinţat în conformitate cu reglementările în vigoare, care poate implica verificatori sectoriali cu pregătirea şi experienţa profesională precizate anterior.

ORDIN Nr. 166/2017 din 8 februarie 2017 - tarifele pentru plata membrilor comisiilor de autorizare si a evaluatorilor de furnizori şi programe de formare profesională

TARIFELE pentru plata membrilor comisiilor de autorizare sau, după caz, a supleanţilor acestora, a evaluatorilor de furnizori şi programe de formare profesională şi a specialiştilor pe domenii ocupaţionale din afara furnizorului de formare profesională desemnaţi în comisiile de examinare.

 

1. Tarifele pentru membrii comisiilor de autorizare sau, după caz, pentru supleanţii acestora sunt:

Tariful pentru preşedintele comisiei/dosar autorizat - 18 lei

Tariful pentru fiecare membru al comisiei de autorizare - 12 lei / dosar autorizat

 

2. Tariful pentru prestaţia unui evaluator de furnizori şi programe de formare profesională cuprinde

Tariful/dosar evaluat sau monitorizat - 288 lei

Cheltuielile destinate deplasării în interesul desfăşurării - După caz

 

3. Tariful pentru prestaţia unui specialist pe domenii ocupaţionale din afara furnizorului de formare profesională, desemnat în comisia de examinare, cuprinde

Tarif specialist/participant - 17 lei

Tarif specialist pentru organizarea examinării - 80 lei

Calculul tarifului total pentru prestaţia unui specialist - 80 lei + 17 x nr. participanţi

Cheltuielile destinate deplasării în interesul desfăşurării - După caz

 

Sumelor prevăzute la pct. 1, 2 şi 3 li se aplică dispoziţiile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Formarea profesională iniţială furnizată prin învăţământul profesional şi tehnic

 Formarea profesională iniţială furnizată prin învăţământul profesional şi tehnic, numit în continuare ÎPT, este reglementată prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare şi actele normative de punere în aplicare. 28. În urma unor programe comprehensive de reformă, care au vizat întregul sistem, dar şi componentele specifice, ÎPT a înregistrat o serie de progrese, care constituie repere pentru dezvoltarea prezentei strategii:

a) înființarea învățământului profesional, rută de formare profesională inițială, în care stabilirea cifrei de şcolarizare se realizează pe baza cererii angajatorilor. Existența contractului de pregătire practică pentru fiecare elev este o condiție prealabilă pentru aprobarea ofertei educaţionale. Începând cu anul școlar 2014 - 2015 a fost introdus învăţământul profesional cu durata de 3 ani, după finalizarea clasei a VIII-a, reglementat prin ordinul ministrului educației naționale nr. 3136/2013 privind organizarea, funcționarea, admiterea și calendarul admiterii în învățământul profesional de stat cu durata de 3 ani; acesta include o componentă semnificativă de pregătire practică, realizată în atelierele şcolii şi la agentul economic.

b) dezvoltarea calificărilor profesionale care sunt oferite prin formarea profesională iniţială, pe baza standardelor de pregătire profesională, denumite în continuare SPP Calificările sunt elaborate pe baza standardelor ocupaţionale, descriu rezultatele învăţării grupate în unităţi de rezultate ale învăţării, corelate cu descriptorii de nivel din Cadrul naţional al calificărilor, abordare ce permite implementarea în România a Sistemului european de credite pentru educaţie şi formare - ECVET.

c) oferta de calificări profesionale ce pot fi dobândite prin învăţământul profesional şi tehnic este stabilită pe termen mediu și lung și ajustată anual pe baza unui model de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învățământul profesional și tehnic, în scopul asigurării relevanței ofertei în raport cu nevoile previzionate ale pieţei muncii. Modelul se bazează pe descentralizarea deciziei şi distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale, respectiv naţional, regional, judeţean şi local.

d) planificarea strategică este un exerciţiu participativ bazat pe acţiunea colectivă a partenerilor economici şi sociali multipli, care reprezintă interesele angajatorilor, asociaţiilor profesionale, angajaţilor/sindicatelor, administraţiei publice, ale organizaţiilor guvernamentale relevante, precum şi ale altor organizaţii ale societăţii civile. Partenerii sociali mai sus menţionaţi sunt reuniţi în structurile manageriale participative organizate la nivel regional – Consorţiile regionale şi la nivel judeţean – Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social. Consorţiile regionale şi CLDPS au fost reorganizate prin ordinul ministrului educației și cercetării științifice nr. 4456/ 2015 privind Cadrul general de organizare şi funcţionare a structurilor parteneriale consultative pentru învăţământul profesional şi tehnic. Documentele de planificare strategică sunt: Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ - PRAI, Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ - PLAI, Planul de Acţiune al Şcolii - PAS.

e) elaborarea periodică de studii de piaţă a muncii Ultimul studiu previzional realizat în anul 2011, prezintă estimarea, la orizontul anului 2013 şi în perspectiva anului 2020, evoluţiei cererii de forţă de muncă la nivel naţional şi la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare. Pentru validarea tendinţelor din studiile previzionale a fost realizată ancheta privind cererea de forţă de muncă pe termen scurt de 6-12 luni, pe baza unui eșantion reprezentativ la nivel național, care a cuprins 3.836 de companii.

11 f) îmbunătăţirea calității educaţiei şi formării profesionale iniţiale prin crearea de reţele parteneriale între şcoli, constituite pe domenii specifice de formare profesională. g) sprijinirea dezvoltării competențelor antreprenoriale ale elevilor din ÎPT, prin firme de exercițiu și prin promovarea dezvoltării, la nivel local, regional și național, de competiții Business plan. h) furnizarea de servicii de orientare și consiliere în carieră, în paralel cu urmarea cursurilor de formare profesională reprezintă una din provocările sistemului de educație actual. Prin prezenta strategie se propune dezvoltarea acestor servicii care să acompanieze elevii din ÎPT pentru facilitarea integrării lor pe piața muncii conform abilităților acestora și motivației lor intrinseci.

Procedura de acordare a accesului, pe baza recunoaşterii automate a experienţei profesionale

ART. 1

Procedura de acordare a accesului, pe baza recunoaşterii automate a experienţei profesionale, pentru persoanele care doresc să exercite în România activităţile cuprinse în anexa IV la Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, denumită în continuare procedură, se aplică persoanelor fizice, cetăţeni români sau ai statelor membre ale UE, SEE sau Confederaţiei Elveţiene care doresc să exercite pe teritoriul României, în calitate de salariat, lucrător independent sau director de întreprindere una sau mai multe activităţi enumerate în anexa nr. 2 la ordin.

(2) Accesul la exercitarea uneia dintre activităţile enumerate în anexa nr. 2 la ordin pe teritoriul României necesită, ca dovadă suficientă a cunoştinţelor şi aptitudinilor, exercitarea în prealabil a acelei activităţi pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, denumită în continuare UE, Spaţiului Economic European, denumit în continuare SEE, sau Confederaţiei Elveţiene, în conformitate cu dispoziţiile art. 35^15 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare ordonanţă.

(3) Recunoaşterea experienţei profesionale permite solicitantului să aibă acces pe teritoriul României la practicarea aceleiaşi activităţi sau ocupaţii ca cea pentru care a fost calificat pe teritoriul unui alt stat membru al UE, SEE sau Confederaţiei Elveţiene şi să o exercite în aceleaşi condiţii precum cetăţenii din România.

ART. 2

(1) Procedura se aplică de Direcţia politici de ocupare, competenţe şi mobilitate profesională din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin eliberarea unui atestat al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta procedură.

(2) Profesiile reglementate, prevăzute în anexa nr. 2 a Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare, nu fac obiectul prezentei proceduri. (3) Direcţia politici de ocupare, competenţe şi mobilitate profesională, denumită în continuare DPOCMP, asigură cooperarea administrativă cu autorităţile competente din statele membre UE, SEE sau Confederaţia Elveţiană prin intermediul Sistemului de informare în cadrul pieţei interne, denumit în continuare IMI, pentru îndeplinirea obligaţiilor necesare recunoaşterii experienţei profesionale pentru activităţile prevăzute în anexa IV la Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale.

ART. 3

(1) În vederea obţinerii atestatului prevăzut la art. 2 alin. (1), solicitantul depune la registratura Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice un dosar care trebuie să conţină următoarele documente:

a) cerere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta procedură;

b) documentul de identitate, în fotocopie;

c) certificatul de naştere, în fotocopie, tradus în limba română, după caz;

d) certificatul de căsătorie, după caz, tradus în limba română, în fotocopie;

e) declaraţie pe propria răspundere, dată în faţa notarului public, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3 la prezenta procedură, în original.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi transmise şi prin poştă, cu confirmare de primire, sau prin e-mail.

(3) În situaţia transmiterii documentelor enumerate la alin. (1) prin poşta electronică, solicitantul trebuie să transmită, prin poştă, în original, declaraţia prevăzută la alin. (1) lit. e).

(4) DPOCMP din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice are obligaţia de a afişa pe pagina electronică proprie: prezentul ordin; adresa la care solicitanţii pot transmite prin poştă documentaţia pentru eliberarea atestatului; adresa de e-mail la care solicitanţii pot transmite documentaţia în format electronic.

ART. 4

În sensul prezentei proceduri, conceptul "experienţă profesională" este definit la art. 4 alin. (1), iar conceptul "director al unei întreprinderi" este definit la art. 4 alin. (2) din ordonanţă.

ART. 5

(1) Pentru recunoaşterea experienţei profesionale necesare practicării unei activităţi, în calitate de salariat, lucrător independent sau director de întreprindere, incluse în Lista I a anexei nr. 2 la ordin, solicitantul completează declaraţia prevăzută în anexa nr. 3 la procedură din care să reiasă că îndeplineşte una dintre condiţiile menţionate la art. 35^15 alin. (1) din ordonanţă.

(2) Pentru recunoaşterea experienţei profesionale necesare practicării unei activităţi, în calitate de salariat, lucrător independent sau director de întreprindere, incluse în Lista II a anexei nr. 2 la ordin, solicitantul completează declaraţia prevăzută în anexa nr. 3 la prezenta procedură din care să reiasă că îndeplineşte una dintre condiţiile menţionate la art. 35^15 alin. (2) din ordonanţă.

(3) Pentru recunoaşterea experienţei profesionale necesare practicării unei activităţi, în calitate de salariat, lucrător independent sau director de întreprindere, incluse în Lista III a anexei nr. 2 la ordin, solicitantul completează declaraţia prevăzută în anexa nr. 3 la prezenta procedură din care să reiasă că îndeplineşte una dintre condiţiile de la art. 35^15 alin. (3) din ordonanţă.

International Standard Classification of Education (ISCED 2011)

ISCED 0: Early Childhood Education

Programmes at this level are typically designed with a holistic approach to support children's early cognitive, physical, social and emotional development and introduce young children to organised instruction outside of the family context. ISCED level 0 refers to early childhood programmes that have an

intentional education component.

ISCED 1: Primary education

Programmes at this level are typically designed to provide students with fundamental skills in reading, writing and mathematics (i.e. literacy and numeracy) and establish a solid foundation for learning and understanding core areas of knowledge, personal and social development, in preparation for lower

secondary education.

Age is typically the only entry requirement at this level. The customary or legalage of entry is usually not below 5 years old nor above 7 years old. This level typically lasts six years, although its duration can range between four and seven years.

ISCED 2: Lower secondary education

Programmes at this level are typically designed to build on the learning outcomes from ISCED level 1. Students enter ISCED level 2 typically between ages 10 and 13 (age 12 being the most common).

ISCED 3: Upper secondary education

Programmes at this level are typically designed to complete secondary education in preparation for tertiary education or provide skills relevant to employment, or both. Pupils enter this level typically between ages 14 and 16.

ISCED 4: Post-secondary non-tertiary education

Post-secondary non-tertiary education provides learning experiences building on secondary education, preparing for labour market entry as well as tertiary education. Programmes at ISCED level 4, or post-secondary non-tertiary education, are typically designed to provide individuals who completed ISCED

level 3 with non-tertiary qualifications required for progression to tertiary education or for employment when their ISCED level 3 qualification sdo not grant such access. The completion of an ISCED level 3 programme is required to enter ISCED level 4 programmes.

ISCED 5: Short-cycle tertiary education

Programmes at this level are often designed to provide participants with professional knowledge, skills and competencies. Typically, they are practically based, occupationally - specific and prepare students to

enter the labour market.

However, these programmes may also provide a pathway to other tertiary education programmes. Entry into ISCED level 5 programmes requires the successful completion of ISCED level 3 or 4 with access to tertiary education.

ISCED 6:

Bachelors' or equivalent level

Programmes at this level, are often designed to provide participants with intermediate academic and/or professional knowledge, skills and competencies, leading to a first degree or equivalent qualification. Entry into these programmes normally requires the successful completion of an ISCED level 3 or 4 programme with access to tertiary education. Entry may depend on subject choice and/or grades achieved at ISCED levels 3 and/or 4. Additionally, it may be required to take and succeed in entry examinations. Entry or transfer into ISCED level 6 is also sometimes possible after the successful completion of ISCED level 5.

SCED 7: Master's or equivalent level

Programmes at this level, are often designed to provide participants with advanced academic and/or professional knowledge, skills and competencies, leading to a second degree or equivalent qualification. Typically, programmes at this level are theoretically-based but may include practical components and are

informed by state of the art research and/or best professional practice. They are traditionally offered by universities and other tertiary educational institutions.

Entry into ISCED level 7 programmes preparing for a second or further degree normally requires the successful completion of an ISCED level 6 or 7 programme. In the case of long programmes that prepare for a first degree equivalent to a Master’s degree, entry requires the successful completion of an ISCED level 3 or 4 programme with access to tertiary education.

Entry into such programmes may depend on subject choice and/or grades achieved at ISCED levels 3 and/or 4. Additionally, it may be required to take and succeed in entry examinations.

For the full details on each ISCED level, please consult:

UNESCO, Institute for Statistics, 2012.

International Standard Classification of Education. ISCED 2011.

Available at: http://www.uis.unesco.org/Education/Documents/isced-2011-en.pdf

Strategiei Europa 2020 privind educatia

Conform Strategiei Europa 2020, statele membre ale UE au identificat un nou set de priorități și inițiative emblematice pentru a stimula creșterea economică și noi locuri de muncă, pentru o creștere economică durabilă, inteligentă și în favoarea incluziunii.

Reforma sistemelor de educație se află între cele 7 inițiative emblematice. Cele mai multe dintre aceste inițiative au fost prezentate de către Comisie în 2010. Specifice fiecărei țări, Recomandările sunt documentele elaborate de către Comisia Europeană pentru fiecare țară. Ele sunt adaptate la problemele cu care se confruntă statul membru și acoperă o gamă largă de subiecte: situația finanțelor publice, reforme ale sistemelor de pensii, măsuri pentru a crea locuri de muncă și pentru a combate șomajul, educația și provocările de inovare, etc.

Conform cadrului de analiză al recomandărilor, România se confruntă, de asemenea, cu o serie de noi provocări, pe termen mediu, în încercarea de a asigura o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. La 46% din media UE, PIB-ul pe cap de locuitor din România este unul dintre indicatorii care arată decalajul de dezvoltare. Printre provocările cele mai importante se numără necesitatea de a crește participarea pe piața forței de muncă, îmbunătățirea competitivității globale și reforma administrației publice.

Fondurile UE pot oferi o sursă importantă de investiții publice pentru a sprijini România în abordarea acestor provocări. În domeniul educației, o provocare majoră o reprezintă creșterea calității educației, alături de părăsirea timpurie a școlii. Conform recomandărilor, România trebuie să implementeze reformele într-un ritm mai rapid, concomitent cu dezvoltarea capacității sale administrative.

Educația terțiară ar trebui să fie aliniată cu nevoile pieței muncii și să se îmbunătățească accesul persoanelor dezavantajate. RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul național de reformă al României pentru 2013, arată că în anii următori în România este necesar:

- să se accelereze reforma sistemului de învățământ, inclusiv prin consolidarea capacității administrative atât la nivel central, cât și la nivel local, și să se evalueze impactul reformelor;

- să se accelereze reformele în domeniul învățământului profesional și al formării continue;

- să se alinieze și mai mult învățământul universitar la cerințele pieței muncii și să se îmbunătățească accesul persoanelor defavorizate;

- să se pună în aplicare o strategie națională cu privire la fenomenul părăsirii timpurii a școlii, punând accentul pe îmbunătățirea accesului copiilor preșcolari, inclusiv al romilor, la o educație de calitate;

- să se accelereze tranziția de la îngrijirea instituțională la îngrijirea alternativă pentru copiii lipsiți de îngrijire parentală.

Pentru învățământul preuniversitar, prezenta strategie urmărește țintele stabilite de Cadrul Strategic pentru Cooperarea Europeană în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ET 2020). Conform acestor recomandări, strategia răspunde nevoii de a include în mod sistematic pe agenda de politici noi măsuri care să asigure accesul echitabil la educație și formare de calitate.

Preparation phase

The Preparation Phase is the first stage in our activity.
Soon ...