Conform Strategiei Europa 2020, statele membre
ale UE au identificat un nou set de priorități și inițiative emblematice pentru
a stimula creșterea economică și noi locuri de muncă, pentru o creștere
economică durabilă, inteligentă și în favoarea incluziunii.
Reforma
sistemelor de educație se află între cele 7 inițiative emblematice. Cele mai
multe dintre aceste inițiative au fost prezentate de către Comisie în 2010.
Specifice fiecărei țări, Recomandările sunt
documentele elaborate de către Comisia Europeană pentru fiecare țară. Ele sunt
adaptate la problemele cu care se confruntă statul membru și acoperă o gamă
largă de subiecte: situația finanțelor publice, reforme ale sistemelor de
pensii, măsuri pentru a crea locuri de muncă și pentru a combate șomajul,
educația și provocările de inovare, etc.
Conform
cadrului de analiză al recomandărilor, România se confruntă, de asemenea, cu o
serie de noi provocări, pe termen mediu, în încercarea de a asigura o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. La 46% din media UE, PIB-ul pe
cap de locuitor din România este unul dintre indicatorii care arată decalajul
de dezvoltare. Printre provocările cele mai importante se numără necesitatea de
a crește participarea pe piața forței de muncă, îmbunătățirea competitivității
globale și reforma administrației publice.
Fondurile UE
pot oferi o sursă importantă de investiții publice pentru a sprijini România în
abordarea acestor provocări. În domeniul educației, o provocare majoră o
reprezintă creșterea calității educației, alături de părăsirea timpurie a
școlii. Conform recomandărilor, România trebuie să implementeze reformele
într-un ritm mai rapid, concomitent cu dezvoltarea capacității sale
administrative.
Educația
terțiară ar trebui să fie aliniată cu nevoile pieței muncii și să se
îmbunătățească accesul persoanelor dezavantajate. RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul național de reformă al
României pentru 2013, arată că în anii următori în România este necesar:
- să se
accelereze reforma sistemului de învățământ, inclusiv prin consolidarea
capacității administrative atât la nivel central, cât și la nivel local, și să
se evalueze impactul reformelor;
- să se
accelereze reformele în domeniul învățământului profesional și al formării
continue;
- să se
alinieze și mai mult învățământul universitar la cerințele pieței muncii și să
se îmbunătățească accesul persoanelor defavorizate;
- să se pună
în aplicare o strategie națională cu privire la fenomenul părăsirii timpurii a
școlii, punând accentul pe îmbunătățirea accesului copiilor preșcolari,
inclusiv al romilor, la o educație de calitate;
- să se accelereze
tranziția de la îngrijirea instituțională la îngrijirea alternativă pentru
copiii lipsiți de îngrijire parentală.
Pentru
învățământul preuniversitar, prezenta strategie urmărește țintele stabilite de
Cadrul Strategic pentru Cooperarea Europeană în Domeniul Educației și Formării
Profesionale (ET 2020). Conform acestor recomandări, strategia răspunde nevoii
de a include în mod sistematic pe agenda de politici noi măsuri care să asigure
accesul echitabil la educație și formare de calitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu