Formarea profesională iniţială furnizată prin învăţământul profesional şi tehnic

 Formarea profesională iniţială furnizată prin învăţământul profesional şi tehnic, numit în continuare ÎPT, este reglementată prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare şi actele normative de punere în aplicare. 28. În urma unor programe comprehensive de reformă, care au vizat întregul sistem, dar şi componentele specifice, ÎPT a înregistrat o serie de progrese, care constituie repere pentru dezvoltarea prezentei strategii:

a) înființarea învățământului profesional, rută de formare profesională inițială, în care stabilirea cifrei de şcolarizare se realizează pe baza cererii angajatorilor. Existența contractului de pregătire practică pentru fiecare elev este o condiție prealabilă pentru aprobarea ofertei educaţionale. Începând cu anul școlar 2014 - 2015 a fost introdus învăţământul profesional cu durata de 3 ani, după finalizarea clasei a VIII-a, reglementat prin ordinul ministrului educației naționale nr. 3136/2013 privind organizarea, funcționarea, admiterea și calendarul admiterii în învățământul profesional de stat cu durata de 3 ani; acesta include o componentă semnificativă de pregătire practică, realizată în atelierele şcolii şi la agentul economic.

b) dezvoltarea calificărilor profesionale care sunt oferite prin formarea profesională iniţială, pe baza standardelor de pregătire profesională, denumite în continuare SPP Calificările sunt elaborate pe baza standardelor ocupaţionale, descriu rezultatele învăţării grupate în unităţi de rezultate ale învăţării, corelate cu descriptorii de nivel din Cadrul naţional al calificărilor, abordare ce permite implementarea în România a Sistemului european de credite pentru educaţie şi formare - ECVET.

c) oferta de calificări profesionale ce pot fi dobândite prin învăţământul profesional şi tehnic este stabilită pe termen mediu și lung și ajustată anual pe baza unui model de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învățământul profesional și tehnic, în scopul asigurării relevanței ofertei în raport cu nevoile previzionate ale pieţei muncii. Modelul se bazează pe descentralizarea deciziei şi distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale, respectiv naţional, regional, judeţean şi local.

d) planificarea strategică este un exerciţiu participativ bazat pe acţiunea colectivă a partenerilor economici şi sociali multipli, care reprezintă interesele angajatorilor, asociaţiilor profesionale, angajaţilor/sindicatelor, administraţiei publice, ale organizaţiilor guvernamentale relevante, precum şi ale altor organizaţii ale societăţii civile. Partenerii sociali mai sus menţionaţi sunt reuniţi în structurile manageriale participative organizate la nivel regional – Consorţiile regionale şi la nivel judeţean – Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social. Consorţiile regionale şi CLDPS au fost reorganizate prin ordinul ministrului educației și cercetării științifice nr. 4456/ 2015 privind Cadrul general de organizare şi funcţionare a structurilor parteneriale consultative pentru învăţământul profesional şi tehnic. Documentele de planificare strategică sunt: Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ - PRAI, Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ - PLAI, Planul de Acţiune al Şcolii - PAS.

e) elaborarea periodică de studii de piaţă a muncii Ultimul studiu previzional realizat în anul 2011, prezintă estimarea, la orizontul anului 2013 şi în perspectiva anului 2020, evoluţiei cererii de forţă de muncă la nivel naţional şi la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare. Pentru validarea tendinţelor din studiile previzionale a fost realizată ancheta privind cererea de forţă de muncă pe termen scurt de 6-12 luni, pe baza unui eșantion reprezentativ la nivel național, care a cuprins 3.836 de companii.

11 f) îmbunătăţirea calității educaţiei şi formării profesionale iniţiale prin crearea de reţele parteneriale între şcoli, constituite pe domenii specifice de formare profesională. g) sprijinirea dezvoltării competențelor antreprenoriale ale elevilor din ÎPT, prin firme de exercițiu și prin promovarea dezvoltării, la nivel local, regional și național, de competiții Business plan. h) furnizarea de servicii de orientare și consiliere în carieră, în paralel cu urmarea cursurilor de formare profesională reprezintă una din provocările sistemului de educație actual. Prin prezenta strategie se propune dezvoltarea acestor servicii care să acompanieze elevii din ÎPT pentru facilitarea integrării lor pe piața muncii conform abilităților acestora și motivației lor intrinseci.

Procedura de acordare a accesului, pe baza recunoaşterii automate a experienţei profesionale

ART. 1

Procedura de acordare a accesului, pe baza recunoaşterii automate a experienţei profesionale, pentru persoanele care doresc să exercite în România activităţile cuprinse în anexa IV la Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, denumită în continuare procedură, se aplică persoanelor fizice, cetăţeni români sau ai statelor membre ale UE, SEE sau Confederaţiei Elveţiene care doresc să exercite pe teritoriul României, în calitate de salariat, lucrător independent sau director de întreprindere una sau mai multe activităţi enumerate în anexa nr. 2 la ordin.

(2) Accesul la exercitarea uneia dintre activităţile enumerate în anexa nr. 2 la ordin pe teritoriul României necesită, ca dovadă suficientă a cunoştinţelor şi aptitudinilor, exercitarea în prealabil a acelei activităţi pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, denumită în continuare UE, Spaţiului Economic European, denumit în continuare SEE, sau Confederaţiei Elveţiene, în conformitate cu dispoziţiile art. 35^15 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare ordonanţă.

(3) Recunoaşterea experienţei profesionale permite solicitantului să aibă acces pe teritoriul României la practicarea aceleiaşi activităţi sau ocupaţii ca cea pentru care a fost calificat pe teritoriul unui alt stat membru al UE, SEE sau Confederaţiei Elveţiene şi să o exercite în aceleaşi condiţii precum cetăţenii din România.

ART. 2

(1) Procedura se aplică de Direcţia politici de ocupare, competenţe şi mobilitate profesională din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin eliberarea unui atestat al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta procedură.

(2) Profesiile reglementate, prevăzute în anexa nr. 2 a Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare, nu fac obiectul prezentei proceduri. (3) Direcţia politici de ocupare, competenţe şi mobilitate profesională, denumită în continuare DPOCMP, asigură cooperarea administrativă cu autorităţile competente din statele membre UE, SEE sau Confederaţia Elveţiană prin intermediul Sistemului de informare în cadrul pieţei interne, denumit în continuare IMI, pentru îndeplinirea obligaţiilor necesare recunoaşterii experienţei profesionale pentru activităţile prevăzute în anexa IV la Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale.

ART. 3

(1) În vederea obţinerii atestatului prevăzut la art. 2 alin. (1), solicitantul depune la registratura Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice un dosar care trebuie să conţină următoarele documente:

a) cerere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta procedură;

b) documentul de identitate, în fotocopie;

c) certificatul de naştere, în fotocopie, tradus în limba română, după caz;

d) certificatul de căsătorie, după caz, tradus în limba română, în fotocopie;

e) declaraţie pe propria răspundere, dată în faţa notarului public, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3 la prezenta procedură, în original.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi transmise şi prin poştă, cu confirmare de primire, sau prin e-mail.

(3) În situaţia transmiterii documentelor enumerate la alin. (1) prin poşta electronică, solicitantul trebuie să transmită, prin poştă, în original, declaraţia prevăzută la alin. (1) lit. e).

(4) DPOCMP din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice are obligaţia de a afişa pe pagina electronică proprie: prezentul ordin; adresa la care solicitanţii pot transmite prin poştă documentaţia pentru eliberarea atestatului; adresa de e-mail la care solicitanţii pot transmite documentaţia în format electronic.

ART. 4

În sensul prezentei proceduri, conceptul "experienţă profesională" este definit la art. 4 alin. (1), iar conceptul "director al unei întreprinderi" este definit la art. 4 alin. (2) din ordonanţă.

ART. 5

(1) Pentru recunoaşterea experienţei profesionale necesare practicării unei activităţi, în calitate de salariat, lucrător independent sau director de întreprindere, incluse în Lista I a anexei nr. 2 la ordin, solicitantul completează declaraţia prevăzută în anexa nr. 3 la procedură din care să reiasă că îndeplineşte una dintre condiţiile menţionate la art. 35^15 alin. (1) din ordonanţă.

(2) Pentru recunoaşterea experienţei profesionale necesare practicării unei activităţi, în calitate de salariat, lucrător independent sau director de întreprindere, incluse în Lista II a anexei nr. 2 la ordin, solicitantul completează declaraţia prevăzută în anexa nr. 3 la prezenta procedură din care să reiasă că îndeplineşte una dintre condiţiile menţionate la art. 35^15 alin. (2) din ordonanţă.

(3) Pentru recunoaşterea experienţei profesionale necesare practicării unei activităţi, în calitate de salariat, lucrător independent sau director de întreprindere, incluse în Lista III a anexei nr. 2 la ordin, solicitantul completează declaraţia prevăzută în anexa nr. 3 la prezenta procedură din care să reiasă că îndeplineşte una dintre condiţiile de la art. 35^15 alin. (3) din ordonanţă.

International Standard Classification of Education (ISCED 2011)

ISCED 0: Early Childhood Education

Programmes at this level are typically designed with a holistic approach to support children's early cognitive, physical, social and emotional development and introduce young children to organised instruction outside of the family context. ISCED level 0 refers to early childhood programmes that have an

intentional education component.

ISCED 1: Primary education

Programmes at this level are typically designed to provide students with fundamental skills in reading, writing and mathematics (i.e. literacy and numeracy) and establish a solid foundation for learning and understanding core areas of knowledge, personal and social development, in preparation for lower

secondary education.

Age is typically the only entry requirement at this level. The customary or legalage of entry is usually not below 5 years old nor above 7 years old. This level typically lasts six years, although its duration can range between four and seven years.

ISCED 2: Lower secondary education

Programmes at this level are typically designed to build on the learning outcomes from ISCED level 1. Students enter ISCED level 2 typically between ages 10 and 13 (age 12 being the most common).

ISCED 3: Upper secondary education

Programmes at this level are typically designed to complete secondary education in preparation for tertiary education or provide skills relevant to employment, or both. Pupils enter this level typically between ages 14 and 16.

ISCED 4: Post-secondary non-tertiary education

Post-secondary non-tertiary education provides learning experiences building on secondary education, preparing for labour market entry as well as tertiary education. Programmes at ISCED level 4, or post-secondary non-tertiary education, are typically designed to provide individuals who completed ISCED

level 3 with non-tertiary qualifications required for progression to tertiary education or for employment when their ISCED level 3 qualification sdo not grant such access. The completion of an ISCED level 3 programme is required to enter ISCED level 4 programmes.

ISCED 5: Short-cycle tertiary education

Programmes at this level are often designed to provide participants with professional knowledge, skills and competencies. Typically, they are practically based, occupationally - specific and prepare students to

enter the labour market.

However, these programmes may also provide a pathway to other tertiary education programmes. Entry into ISCED level 5 programmes requires the successful completion of ISCED level 3 or 4 with access to tertiary education.

ISCED 6:

Bachelors' or equivalent level

Programmes at this level, are often designed to provide participants with intermediate academic and/or professional knowledge, skills and competencies, leading to a first degree or equivalent qualification. Entry into these programmes normally requires the successful completion of an ISCED level 3 or 4 programme with access to tertiary education. Entry may depend on subject choice and/or grades achieved at ISCED levels 3 and/or 4. Additionally, it may be required to take and succeed in entry examinations. Entry or transfer into ISCED level 6 is also sometimes possible after the successful completion of ISCED level 5.

SCED 7: Master's or equivalent level

Programmes at this level, are often designed to provide participants with advanced academic and/or professional knowledge, skills and competencies, leading to a second degree or equivalent qualification. Typically, programmes at this level are theoretically-based but may include practical components and are

informed by state of the art research and/or best professional practice. They are traditionally offered by universities and other tertiary educational institutions.

Entry into ISCED level 7 programmes preparing for a second or further degree normally requires the successful completion of an ISCED level 6 or 7 programme. In the case of long programmes that prepare for a first degree equivalent to a Master’s degree, entry requires the successful completion of an ISCED level 3 or 4 programme with access to tertiary education.

Entry into such programmes may depend on subject choice and/or grades achieved at ISCED levels 3 and/or 4. Additionally, it may be required to take and succeed in entry examinations.

For the full details on each ISCED level, please consult:

UNESCO, Institute for Statistics, 2012.

International Standard Classification of Education. ISCED 2011.

Available at: http://www.uis.unesco.org/Education/Documents/isced-2011-en.pdf

Strategiei Europa 2020 privind educatia

Conform Strategiei Europa 2020, statele membre ale UE au identificat un nou set de priorități și inițiative emblematice pentru a stimula creșterea economică și noi locuri de muncă, pentru o creștere economică durabilă, inteligentă și în favoarea incluziunii.

Reforma sistemelor de educație se află între cele 7 inițiative emblematice. Cele mai multe dintre aceste inițiative au fost prezentate de către Comisie în 2010. Specifice fiecărei țări, Recomandările sunt documentele elaborate de către Comisia Europeană pentru fiecare țară. Ele sunt adaptate la problemele cu care se confruntă statul membru și acoperă o gamă largă de subiecte: situația finanțelor publice, reforme ale sistemelor de pensii, măsuri pentru a crea locuri de muncă și pentru a combate șomajul, educația și provocările de inovare, etc.

Conform cadrului de analiză al recomandărilor, România se confruntă, de asemenea, cu o serie de noi provocări, pe termen mediu, în încercarea de a asigura o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. La 46% din media UE, PIB-ul pe cap de locuitor din România este unul dintre indicatorii care arată decalajul de dezvoltare. Printre provocările cele mai importante se numără necesitatea de a crește participarea pe piața forței de muncă, îmbunătățirea competitivității globale și reforma administrației publice.

Fondurile UE pot oferi o sursă importantă de investiții publice pentru a sprijini România în abordarea acestor provocări. În domeniul educației, o provocare majoră o reprezintă creșterea calității educației, alături de părăsirea timpurie a școlii. Conform recomandărilor, România trebuie să implementeze reformele într-un ritm mai rapid, concomitent cu dezvoltarea capacității sale administrative.

Educația terțiară ar trebui să fie aliniată cu nevoile pieței muncii și să se îmbunătățească accesul persoanelor dezavantajate. RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul național de reformă al României pentru 2013, arată că în anii următori în România este necesar:

- să se accelereze reforma sistemului de învățământ, inclusiv prin consolidarea capacității administrative atât la nivel central, cât și la nivel local, și să se evalueze impactul reformelor;

- să se accelereze reformele în domeniul învățământului profesional și al formării continue;

- să se alinieze și mai mult învățământul universitar la cerințele pieței muncii și să se îmbunătățească accesul persoanelor defavorizate;

- să se pună în aplicare o strategie națională cu privire la fenomenul părăsirii timpurii a școlii, punând accentul pe îmbunătățirea accesului copiilor preșcolari, inclusiv al romilor, la o educație de calitate;

- să se accelereze tranziția de la îngrijirea instituțională la îngrijirea alternativă pentru copiii lipsiți de îngrijire parentală.

Pentru învățământul preuniversitar, prezenta strategie urmărește țintele stabilite de Cadrul Strategic pentru Cooperarea Europeană în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ET 2020). Conform acestor recomandări, strategia răspunde nevoii de a include în mod sistematic pe agenda de politici noi măsuri care să asigure accesul echitabil la educație și formare de calitate.

Preparation phase

The Preparation Phase is the first stage in our activity.
Soon ...