Metode, Tehnici si instrumente de evaluare

 

Evaluarea reprezintă o componentă fundamentală a procesului de învăţământ, statutul ei în cadrul acestuia fiind reconsiderat, mai ales în ultimele decenii, datorită numeroaselor cercetări, studii, lucrări elaborate pe această temă. Evaluarea şcolară este percepută astăzi ca fiind organic integrată în procesul de învăţământ, având rolul de reglare, optimizare, eficientizare a activităţilor de predare-învăţare.

Evaluarea rezidă în „culegerea, valorificarea, aprecierea şi interpretarea informaţiilor rezultate din procesul de învăţare; măsurile pedagogice, proiectele curriculare care rezultă din aceste activităţi” 

Transformările produse la nivelul activităţii evaluative, în special după 1990, au fost generate şi marcate de următoarele idei:

-          triumful cognitivismului asupra behaviorismului;
-          coresponsabilizarea, în procesul evaluativ, a celui care învaţă, deci a elevului;
-          introducerea perspectivei metacognitive în procesul evaluativ.

  

Cum evaluăm?

Pentru a identifica răspunsuri adecvate la această întrebare este necesar să ne orientăm reflecţia asupra metodelor, tehnicilor şi instrumentelor pe care le valorificăm în cadrul demersului evaluativ, astfel încât şi acesta (nu numai actul predării şi al învăţării) să se poată caracteriza prin atributele: atractiv, incitant, stimulativ, eficient.

 

Hărţile conceptuale

 „Hărţile conceptuale („conceptual maps”) sau hărţile cognitive („cognitive maps”) pot fi definite drept oglinzi ale modului de gândire, simţire şi înţelegere ale celui/celor care le elaborează. Reprezintă un mod diagramatic de expresie, constituindu-se ca un important instrument pentru predare, învăţare, cercetare şi evaluare la toate nivelurile şi la toate disciplinele.”
Hărţile conceptuale „oglindesc reţelele cognitive şi emoţionale formate în cursul vieţii cu privire la anumite noţiuni.”
„Ele sunt imaginile noastre despre lume, arată modul nostru de a percepe şi interpreta realitatea. Hărţile nu indică doar cunoaşterea, ci şi non-cunoaşterea.” 

Deşi sunt utilizate mai mult în procesul instruirii, hărţile conceptuale reprezintă şi instrumente care îi permit cadrului didactic să evalueze nu atât cunoştinţele pe care le deţin elevii, ci, mult mai important, relaţiile pe care aceştia le stabilesc între diverse concepte, informaţiile internalizate în procesul învăţării, modul în care îşi construiesc structurile cognitive, asociind şi integrând cunoştinţele noi în experienţele cognitive anterioare. 

a.      Hărţi conceptuale tip “pânză de păianjen”
Se plasează în centrul hărţii conceptul nodal (tema centrală), iar de la acesta, prin săgeţi, sunt marcate legăturile cu noţiunile secundare. 

b. Hartă conceptuală ierarhică
Presupune reprezentarea grafică a informaţiilor, în funcţie de importanţa acestora, stabilindu-se relaţii de supraordonare/subordonare şi coordonare. Se obţine o clasificare a conceptelor, redată astfel:

c.  Harta conceptuală lineară
Specificul acestui tip de hartă rezidă în prezentarea lineară a informaţiilor. 

d. Sisteme de hărţi conceptual
Se diferenţiază de celelalte tipuri de hărţi conceptuale prin adăugarea inputs şi outputs (intrări şi ieşiri).

Ø            Principalele avantaje ale utilizării hărţilor conceptuale:

·         facilitează evaluarea structurilor cognitive ale elevilor, cu accent pe relaţiile stabilite între concepte, idei etc.;

·         determină elevii să practice o învăţare activă, logică;

·         permit profesorului să emită aprecieri referitoare la eficienţa stilului de învăţare al elevilor şi să îi ajute să-şi regleze anumite componente ale acestuia;

·          asigură „vizualizarea” relaţiei dintre componenta teoretică şi practică a pregătirii elevilor;

·         facilitează surprinderea modului în care gândesc elevii, a modului în care îşi construiesc demersul cognitiv, permiţând ulterior diferenţierea şi  individualizarea instruirii;

·         pot fi integrate cu succes în orice strategie de evaluare;

·         pot servi ca premise pentru elaborarea unor programe eficiente de ameliorare, recuperare, accelerare sau în construcţia unor probe de evaluare.

·         permit evaluarea nivelului de realizare a obiectivelor cognitive propuse, dar pot evidenţia şi elemente de ordin afectiv ;

·         subsumate demersului de evaluare formativă, evidenţiază progresul în învăţare al elevilor;

·         pot fi valorificate în secvenţele următoare de instruire etc..

 

Ø  În sfera dezavantajelor includem:

·         consum mare de timp;

·         risc crescut de subiectivitate în apreciere, în absenţa unor criterii de evaluare clare;

·         efort intelectual şi voluntar intens din partea elevilor, care trebuie să respecte anumite standarde şi rigori impuse de specificul acestei metode.

 

Metoda R.A.I.

Metoda R.A.I. vizează „stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comunica (prin întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat.” (. 

Denumirea acestei metode provine de la asocierea iniţialelor cuvintelor Răspunde – Aruncă – Interoghează.

Poate fi utilizată în orice moment al activităţii didactice, în cadrul unei activităţi frontale sau de grup. Un demers evaluativ realizat prin intermediul acestei metode implică respectarea următorilor paşi (în cazul unei activităţi frontale):

-          se precizează conţinutul/tema supus/ă evaluării;

-          se oferă o minge uşoară elevului desemnat să înceapă activitatea;

-          acesta formulează o întrebare şi aruncă mingea către un coleg care va preciza răspunsul; la rândul său, acesta va arunca mingea altui coleg, adresându-i o nouă întrebare;

-          elevul care nu va putea oferi răspunsul corect la întrebare va ieşi din „joc”, răspunsul corect fiind specificat de cel ce a formulat întrebarea; acesta are dreptul de a mai adresa o întrebare, iar în cazul în care nici el nu cunoaşte răspunsul corect, va părăsi „jocul” în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea;

-          în „joc” vor rămâne numai elevii care demonstrează că deţin cunoştinţe solide în legătură cu tema evaluată;

-          la final, profesorul clarifică eventualele probleme/întrebări rămase fără răspuns.

Pe parcursul activităţii, profesorul-observator identifică eventualele carenţe în pregătirea elevilor şi poate adopta astfel deciziile necesare pentru îmbunătăţirea performanţelor acestora, precum şi pentru optimizarea procesului de predare-învăţare.

Această metodă alternativă de evaluare poate fi utilizată în cadrul oricărei discipline de studiu, cadrul didactic atenţionând însă elevii în ceea ce priveşte necesitatea varierii tipurilor de întrebări şi a gradării lor ca dificultate. Pot fi sugerate, de asemenea, următoarele întrebări:

- Cum defineşti conceptul..................................?

- Care sunt noţiunile cheie ale temei..................?

- Care sunt ideile centrale ale temei…………...?

- Care este importanţa faptului că......................?

- Cum argumentezi faptul că..............................?

- Care consideri că sunt efectele.........................?

- Cum consideri că ar fi mai avantajos: să.............sau să...............?

- Cum poţi aplica noţiunile învăţate...................?

- Ce ţi s-a părut mai interesant...........................?

- Ce relaţii poţi stabili între…. şi……..între…...? etc..

Ø  Avantajele metodei R.A.I.:

• este, în acelaşi timp, o metodă eficientă de evaluare, dar şi o metodă de învăţare interactivă;
• elementele de joc asociate acestei metode transformă demersul evaluativ într-o activitate plăcută, atractivă, stimulativă pentru elevi;
• nu implică sancţionarea prin notă a performanţelor elevilor, având rol constativ-ameliorativ, ceea ce elimină stările emoţionale intens negative; 
• promovează interevaluarea şi interînvăţarea;
• permite realizarea unui feedback operativ;
• contribuie la:

§   formarea şi consolidarea deprinderii de ascultare activă;

§   formarea şi dezvoltarea capacităţii reflective;

§   dezvoltarea competenţelor de relaţionare;

§   dezvoltarea competenţelor de comunicare;

§   formarea şi dezvoltarea competenţelor de evaluare şi autoevaluare;

§   dezvoltarea capacităţii argumentative etc..

 

Ø  Limitele acestei metode pot fi următoarele:

·         consum mare de timp;

·         răspunsuri incomplete sau incorecte, în condiţiile în care profesorul nu monitorizează cu atenţie activitatea grupului;

·    nonimplicarea unor elevi sau etichetarea elevilor care au nevoie de mai mult timp pentru  formularea întrebărilor/răspunsurilor;

·          marginalizarea sau autoizolarea elevilor care împărtăşesc anumite opinii;

·         dezinteres, neseriozitate manifestată de unii elevi;

·        aparentă dezordine;

·        apariţia unor conflicte între elevi etc..

 

Tehnica 3-2-1

Tehnica 3-2-1 este „un instrument al evaluării continue, formative şi formatoare, ale cărei funcţii principale sunt de constatare şi de sprijinire continuă a cursantilor.”.

Este o tehnică modernă de evaluare, care nu vizează sancţionarea prin notă a rezultatelor elevilor, ci constatarea şi aprecierea rezultatelor obţinute la finalul unei secvenţe de instruire sau al unei activităţi didactice, în scopul ameliorării/îmbunătăţirii acestora, precum şi a demersului care le-a generat. 

Denumirea acestei tehnici se datorează solicitărilor pe care ea şi le subsumează. Astfel, cursantii trebuie să noteze:

ü  trei concepte pe care le-au învăţat în secvenţa/activitatea didactică respectivă;

ü  două idei pe care ar dori să le dezvolte sau să le completeze cu noi informaţii;

ü  o capacitate, o pricepere sau o abilitate pe care şi-au format-o/au exersat-o în cadrul activităţii de predare-învăţare.

Ø  Avantajele tehnicii 3-2-1:

• aprecierea unor rezultate de diverse tipuri (cunoştinţe, capacităţi, abilităţi);
• conştientizarea achiziţiilor ce trebuie realizate la finalul unei secvenţe de instruire sau a activităţii didactice;
• cultivarea responsabilităţii pentru propria învăţare şi rezultatele acesteia;
• implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor propuse;
• formarea şi dezvoltarea competenţelor de autoevaluare;
• formarea şi dezvoltarea competenţelor metacognitive;
• asigurarea unui feedback operativ şi relevant;
• reglarea oportună a procesului de predare-învăţare;
• elaborarea unor programe de recuperare/compensatorii/de dezvoltare, în acord cu nevoile şi interesele reale ale elevilor etc..

Ø  Limitele acestei tehnici pot fi următoarele:

·        superficialitate în elaborarea răspunsurilor;

·        „contaminarea” sau gândirea asemănătoare;

·        dezinteres, neseriozitate manifestată de unii elevi etc..

 

Proiectul

Reprezintă „o metodă complexă de evaluare, individuală sau de grup, recomandată profesorilor pentru evaluarea sumativă.” .

Elaborarea proiectului necesită o perioadă mai mare de timp (câteva zile sau câteva săptămâni) şi poate fi sarcină de lucru individuală sau de grup. 

            În utilizarea acestei metode se parcurg următoarele etape:

1.     Stabilirea temelor pentru proiect (pot fi implicaţi şi elevii, dacă le este deja familiar acest tip de activitate).

2.     Stabilirea şi precizarea perioadei de realizare a proiectului.

3.     Familiarizarea elevilor cu exigenţele specifice elaborării unui proiect.

4.     Planificarea activităţii (individuale sau de grup)

-       formularea obiectivelor proiectului;

-       constituirea grupelor de elevi (dacă este cazul);

-       distribuirea/alegerea subiectului de către fiecare elev/grup de elevi;

-       distribuirea/asumarea responsabilităţilor de către fiecare membru al grupului;

-       identificarea surselor de documentare.

5.     Desfăşurarea cercetării/colectarea datelor.

6.     Realizarea produselor/materialelor.

7.     Prezentarea rezultatelor obţinute/proiectului.

8.     Evaluarea proiectului

Este indicat ca profesorul să le recomande elevilor ca în realizarea proiectului să respecte următoarea structură :

1. Pagina de titlu (include tema proiectului, numele autorului/autorilor, şcoala, clasa, perioada de realizare);
2. Cuprinsul (se precizează titlurile capitolelor şi subcapitolelor);
3.  Introducerea (se fac referiri la importanţa temei, cadrul conceptual şi metodologic);
4.  Dezvoltarea elementelor de conţinut prezentate în cuprins;
5.  Concluzii;
6.  Bibliografie;
7.  Anexe.

 

Pe parcursul realizării proiectului, cadrul didactic oferă suport şi consultaţii elevilor în desfăşurarea cercetării, în colectarea datelor necesare şi poate efectua evaluări parţiale.

Evaluarea proiectului implică atât raportarea la calitatea produsului, cât şi la calitatea procesului, a activităţii elevului. În acest sens, este necesar ca profesorul să formuleze criterii clare, susceptibile de a asigura o evaluare obiectivă, şi să le comunice elevilor.

 

Ø  Avantaje ale utilizării proiectului ca metodă de evaluare:

• este, în acelaşi timp, o metodă eficientă de evaluare, dar şi o metodă de învăţare interactivă;
• plasează elevul într-o situaţie de cercetare autentică;
• cultivă responsabilitatea pentru propria învăţare şi rezultatele acesteia;
• asigură implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor propuse;
• facilitează abordările de tip inter- şi transdisciplinar;
• promovează interevaluarea/autoevaluarea şi interînvăţarea;
• oferă posibilitatea aprecierii unor rezultate de diverse tipuri (cunoştinţe, capacităţi, abilităţi);
• permite exersarea şi evaluarea:

§ capacităţii de a observa;

§  capacităţii investigative;

§ capacităţii de analiză, sinteză, comparaţie, generalizare şi abstractizare;

§ capacităţii de a utiliza tehnici specifice de muncă intelectuală;

§ capacităţii de a utiliza, asocia, transfera diverse cunoştinţe;

§ capacităţii argumentative;

§ capacităţii de a realiza un produs etc.;

• asigură dezvoltarea competenţelor de relaţionare, a competenţelor de comunicare;
• stimulează creativitatea;
• facilitează dezvoltarea încrederii în propriile forţe etc..

 

Ø  Limite ale utilizării proiectului ca metodă de evaluare:

·        apariţia unor conflicte între elevi (în condiţiile elaborării în grup a proiectelor);

·        minimalizarea rolului profesorului etc..

 

Portofoliul

v Este „o metodă de evaluare complexă, longitudinală, proiectată într-o secvenţă mai lungă de timp, care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate.”.

v „Raportul de evaluare” (portofoliul), „constituie nu atât o metodă distinctă de evaluare, cât un mijloc de valorizare a datelor obţinute prin evaluări realizate.” .

v Portofoliul reprezintă  „un veritabil „portret pedagogic” al elevului, relevând: nivelul general de pregătire, rezultatele deosebite obţinute în unele domenii, ca şi rezultatele slabe în altele, interese şi aptitudini demonstrate, capacităţi formate, atitudini, dificultăţi în învăţare întâmpinate ş.a.m.d.” .

Portofoliul este un instrument utilizat în cadrul evaluării sumative, care permite estimarea progresului în învăţare al elevului, prin raportare la achiziţiile realizate în perioade de timp mai mari (semestru, an şcolar sau chiar ciclu de învăţământ).

 

Un portofoliu poate conţine următoarele „piese”:

·     fişe de informare şi documentare independentă,

·   referate, eseuri, creaţii literare proprii, rezumate, articole,

·  pliante, prospecte,

·  desene, colaje, postere,

·  teme, probleme rezolvate,

·  schiţe, proiecte şi experimente,

·  date statistice, curiozităţi, elemente umoristice referitoare la tematica abordată,

·  teste şi lucrări semestriale,

·   chestionare de atitudini,

·  înregistrări audio/video, fotografii,

·  fişe de observare,

·  reflecţii ale elevului pe diverse teme,

·  decupaje din reviste, reproduceri de pe internet;

·  liste bibliografice şi comentarii cu privire la anumite lucrări,

·  hărţi cognitive etc..

Ø Avantajele utilizării portofoliului:

·         permite aprecierea unor tipuri variate de rezultate şcolare şi a unor produse care, de regulă, nu fac obiectul niciunei evaluări;

·         evidenţiază cu acurateţe progresul în învăţare al elevilor, prin raportare la o perioadă mai lungă de timp;

·         facilitează exprimarea creativă şi manifestarea originalităţii specifice fiecărui elev;

·         determină angajarea şi implicarea efectivă a elevilor în demersul evaluativ;

·         permite identificarea punctelor forte ale activităţii fiecărui elev, dar şi a aspectelor ce pot fi îmbunătăţite;

·         constituie un reper relevant pentru demersurile de diferenţiere şi individualizare a instruirii;

·         cultivă responsabilitatea elevilor pentru propria învăţare şi pentru rezultatele obţinute;

·         nu induce stări emoţionale negative, evaluarea având ca scop îmbunătăţirea activităţii şi  a achiziţiilor elevilor;

·         facilitează cunoaşterea personalităţii elevului şi autocunoaşterea;

·         contribuie la:

§  dezvoltarea capacităţii de autoevaluare;

§  formarea şi dezvoltarea competenţelor metacognitive;

§  dezvoltarea capacităţii de a utiliza tehnici specifice de muncă intelectuală;

§  dezvoltarea capacităţii de a utiliza, asocia, transfera diverse cunoştinţe;

§  dezvoltarea capacităţii argumentative;

§  dezvoltarea capacităţii de a realiza un produs;

§  dezvoltarea competenţelor de comunicare;

§  dezvoltarea încrederii în propriile forţe etc..

 

Ø  Dezavantajele utilizării portofoliului:

·         dificultăţi în identificarea unor criterii pertinente de evaluare holistică;

·          riscul preluării unor sarcini specifice elaborării portofoliului de către părinţi etc.. 

 

ORDIN Nr. 1149/2020 din 16 iulie 2020 privind stabilirea domeniilor de activitate şi a procedurii pentru autorizarea furnizorilor de formare profesională să desfăşoare programe de formare profesională a adulţilor în sistem on-line

 ART. 1

Se aprobă domeniile de activitate pentru care se poate acorda avizul comisiilor de autorizare în vederea desfăşurării programelor de formare profesională autorizate în sistem on-line, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 2

Se aprobă procedura pentru autorizarea furnizorilor de formare profesională să desfăşoare programe de formare profesională a adulţilor în sistem on-line, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 3

Se aprobă instrucţiunile privind notificarea pentru desfăşurarea programelor de formare profesională în sistem on-line de către furnizorii de formare profesională autorizaţi, prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 4

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXA 1 DOMENIILE DE ACTIVITATE pentru care se poate acorda avizul comisiilor de autorizare în vederea desfăşurării programelor de formare profesională autorizate în sistem on-line I. Pentru pregătirea teoretică: Toate programele de formare profesională autorizate de iniţiere, specializare, perfecţionare, precum şi cele de calificare de nivel 2, 3, 4, conform Cadrului naţional al calificărilor, cu excepţia celor de nivel 1 II. Pentru pregătirea practică*1) 1. Competenţe-cheie*2): a) competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale; b) competenţe de comunicare în limbi străine; c) competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie; d) competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere; e) competenţe sociale şi civice; f) competenţe antreprenoriale; g) competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală; h) competenţa de a învăţa să înveţi.

2. Activităţi financiare, bancare, de asigurări (inclusiv contabilitate)

3. Administraţie şi servicii publice (inclusiv programele din domeniul resurselor umane şi managementului)

4. Economie socială

5. Tehnologia informaţiei, comunicaţii, poştă

6. Educaţie şi formare profesională, cercetare-proiectare, sport, cultură

7. Protecţia mediului

8. Electrotehnică, automatică, electronică

9. Mass-media, edituri şi tipografie

10. Servicii de asistenţă, consultanţă, suport #B ------------

*1) Se pot desfăşura în sistem on-line dacă nu implică activităţi practice care trebuie să se desfăşoare într-un spaţiu cu dotări specifice, conform standardului ocupaţional.

*2) Conform art. 68 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. ANEXA 2 PROCEDURĂ pentru autorizarea furnizorilor de formare profesională să desfăşoare programe de formare profesională a adulţilor în sistem on-line

 

ART. 1 (1) Furnizorii de formare profesională care doresc să organizeze programe de specializare sau perfecţionare în sistem on-line, pentru care eliberează certificate de absolvire cu recunoaştere naţională, trebuie să se autorizeze în condiţiile prezentei proceduri.

(2) Furnizorii de formare profesională care doresc să realizeze programe de specializare sau perfecţionare atât în spaţii special amenajate pentru formarea profesională, cât şi în sistem online, pentru care eliberează certificate de absolvire cu recunoaştere naţională, trebuie să se autorizeze în condiţiile Ordinului ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 353/5.202/2003 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prezentei proceduri.

(3) Furnizorii de formare profesională care doresc să realizeze programe de iniţiere în sistem on-line, pentru care eliberează certificate de absolvire cu recunoaştere naţională, trebuie să fie autorizaţi pentru întregul program de calificare în condiţiile Ordinului ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 353/5.202/2003 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 31 alin.

(3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 522/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Autorizarea programelor de formare profesională derulate on-line se poate face doar pentru domeniile prevăzute în anexa nr. 1 la ordin.

ART. 2 (1) Pentru a se supune autorizării în vederea organizării de programe on-line, furnizorii de formare profesională trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate: a) să fie legal constituiţi; b) să aibă prevăzute în statut sau, după caz, în actul de înfiinţare activităţi de formare profesională; c) să îşi îndeplinească obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate, potrivit legislaţiei în vigoare.

(2) Furnizorii de formare profesională care depun certificate fiscale cu datorii au obligaţia de a depune şi o declaraţie pe propria răspundere prin care îşi asumă faptul că vor achita toate datoriile până la data de 15 decembrie 2020, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru instituirea unor măsuri fiscale, şi că vor depune certificatul fiscal care să ateste prevederile alin. (1) lit. c).

(3) Dovada îndeplinirii condiţiei de eligibilitate prevăzute la alin. (1) lit. c) se depune până la data de 31 ianuarie 2021; în caz contrar autorizaţia se retrage de drept.

 

ART. 3 Autorizarea furnizorilor de formare profesională se face pe baza criteriilor de evaluare, pentru o perioadă de 4 ani.

ART. 4 (1) Criteriile de evaluare a furnizorilor de formare profesională în vederea autorizării au în vedere următoarele elemente: a) programul de formare profesională; b) resursele necesare desfăşurării programului de formare profesională; c) experienţa furnizorului de formare profesională şi rezultatele activităţii lui anterioare obţinerii autorizării sau în alte programe de formare profesională pe care le-a realizat, dacă este cazul. (2) Elementele prevăzute la alin. (1) sunt detaliate în fişa de autoevaluare. (3) Neîndeplinirea criteriilor de autorizare determină respingerea cererii de autorizare.

ART. 5 (1) În vederea autorizării, programul de formare profesională trebuie să cuprindă: a) datele de identificare a programului de formare profesională; b) condiţiile de acces; c) obiectivele exprimate în competenţele profesionale ce urmează să fie dobândite de fiecare persoană care urmează programul de formare profesională, în concordanţă cu standardele ocupaţionale recunoscute la nivel naţional; d) durata de pregătire; e) locul de desfăşurare; f) formele de organizare on-line a programului de formare profesională, instrumentele folosite şi modalitatea de efectuare a prezenţei participanţilor; g) planul de pregătire; h) numărul de participanţi; i) procedura de evaluare a programului de formare profesională; j) programa de pregătire; k) modalităţile de evaluare a participanţilor la programul de formare profesională; l) modalităţile de înregistrare şi stocare a activităţilor de formare derulate în sistem on-line, precum şi a activităţii fiecărui participant la program.

(2) Resursele necesare desfăşurării programelor de formare profesională sunt: a) resurse umane; b) resurse materiale; c) resurse financiare.

ART. 6 (1) Resursele umane ale programului de formare profesională se referă la persoanele cu atribuţii de pregătire teoretică şi practică, denumite în continuare formatori.

(2) Pentru a fi autorizaţi pentru organizarea de programe de formare în sistem on-line, furnizorii de formare profesională trebuie să facă dovada că realizează programele de formare profesională cu formatori care au pregătirea pedagogică specifică formării profesionale a adulţilor, pregătirea de specialitate corespunzătoare programei de pregătire şi care deţin competenţe digitale dovedite cu certificate, diplome sau alte documente, inclusiv declaraţie pe propria răspundere.

ART. 7 (1) Furnizorul de formare profesională trebuie să facă dovada că dispune de baza materială necesară pentru desfăşurarea programului de formare profesională în sistem on-line: a) furnizorul de formare profesională trebuie să îi asigure fiecărui participant la programul de formare profesională posibilitatea să îşi desfăşoare activitatea teoretică sau practică şi totodată să fie supravegheat şi îndrumat de către formator; b) fiecărui participant la programul de formare profesională i se asigură echipamentele necesare desfăşurării în condiţii optime a programului de formare, dacă aceştia declară că nu le deţin; c) fiecare participant la programul de formare profesională are acces individual la suportul de curs/manualul cursantului. Suportul de curs/Manualul cursantului poate fi distribuit participanţilor la programul de formare profesională şi sub formă de fascicule, pe măsura parcurgerii programei de pregătire; d) după caz, furnizorul de formare profesională pune la dispoziţie part

icipanţilor la programul de formare profesională alte materiale de tipul: materiale documentare, bibliografie, programe informatice. (2) Baza materială prevăzută la alin. (1) a furnizorilor de programe de formare profesională poate fi deţinută în proprietate sau concesionată, închiriată, dobândită prin parteneriat ori alte forme, pe durata programului de formare profesională, fapt dovedit cu documente.

ART. 8 Criteriile privind experienţa furnizorului de formare profesională devin obligatorii la evaluarea în vederea reînnoirii autorizaţiei.

ART. 9 (1) Cererea de autorizare, însoţită de dosarul de autorizare, se depune prin poşta electronică, direct sau prin poştă cu confirmare de primire, la secretariatul tehnic al comisiei de autorizare din judeţul în care furnizorul de formare profesională are sediul social.

(2) Fiecare filă a dosarului de autorizare este numerotată, iar pe ultima pagină se consemnează numărul de file existente, sub semnătura reprezentantului legal al furnizorului de formare profesională. Prima pagină din dosarul de autorizare este opisul.

ART. 10 (1) Procedura de autorizare se declanşează la data înregistrării cererii de autorizare în Registrul de evidenţă a cererilor de autorizare.

(2) În cazul în care se constată nereguli ale documentaţiei depuse, secretariatul tehnic comunică acest fapt furnizorului de formare profesională care a solicitat autorizarea, în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii de autorizare. Furnizorul de formare profesională are o singură dată posibilitatea de a remedia aceste nereguli, în termen de 30 de zile de la data notificării.

ART. 11 (1) Potrivit art. 21 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 522/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pentru evaluarea furnizorilor de formare profesională în vederea autorizării, comisiile de autorizare folosesc specialişti ale căror pregătire şi experienţă au legătură directă cu ocupaţia pentru care se solicită autorizarea şi care deţin competenţe digitale, dovedite cu certificate, diplome sau alte documente, inclusiv declaraţie pe propria răspundere.

(2) Desemnarea specialiştilor pentru evaluarea furnizorului se face, prin rotaţie, dintre specialiştii ale căror pregătire şi experienţă au legătură cu ocupaţia pentru care se solicită autorizarea şi care deţin competenţe digitale, dovedite cu certificate, diplome sau alte documente, inclusiv declaraţie pe propria răspundere.

(3) În cazul în care comisia de autorizare nu poate selecta specialişti pe plan local, apelează la specialişti din listele altor comisii de autorizare judeţene.

(4) Specialistul desemnat pentru evaluarea unui furnizor de formare este obligat să dea o declaraţie pe propria răspundere că nu se află în niciuna dintre următoarele situaţii de incompatibilitate: a) nu se află în raport de rudenie până la gradul III inclusiv cu persoane din conducerea furnizorului de formare profesională; b) nu se află într-un raport patrimonial cu furnizorul de formare profesională; c) nu a participat la elaborarea programului de formare profesională supus autorizării; d) nu are calitatea de formator în cadrul acestui program.

ART. 12 (1) Dosarele de autorizare complete sunt analizate de către comisia de autorizare. (2) Comisia de autorizare verifică îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate. Dacă se constată că aceste condiţii nu sunt îndeplinite, furnizorul de formare profesională este atenţionat în scris, în termen de 5 zile de la data constatării. Furnizorul de formare profesională are posibilitatea să demonstreze cu acte că îndeplineşte criteriile de eligibilitate, o singură dată, în termen de 30 de zile de la data atenţionării. (3) În cazul în care comisia de autorizare constată că sunt îndeplinite condiţiile de eligibilitate, preşedintele acesteia alege din lista de specialişti aprobată 2 specialişti ale căror pregătire şi experienţă au legătură directă cu ocupaţia pentru care se solicită autorizarea şi care deţin competenţe digitale, dovedite cu certificate, diplome sau alte documente, inclusiv declaraţie pe propria răspundere. (4) Numirea specialiştilor care vor efectua evaluarea programului de formare profesională se face prin decizie a comisiei de autorizare.

ART. 13 (1) Fiecare specialist verifică, în mod independent, dacă sunt îndeplinite criteriile de autorizare: a) prin analiza documentaţiei din dosarul de autorizare; b) prin deplasare la locul de desfăşurare a procesului de formare profesională, în vederea confruntării situaţiilor descrise în documente cu situaţia faptică.

(2) Fiecare specialist consemnează independent rezultatele evaluării în raportul de evaluare şi îl depune la secretariatul tehnic.

(3) Dacă specialistul constată că anumite criterii nu sunt îndeplinite, notifică acest fapt furnizorului de formare profesională evaluat şi ataşează o copie a notificării la raportul de evaluare. (4) În termen de 30 de zile de la data notificării, pentru continuarea procedurii de autorizare, furnizorul de formare profesională trebuie să prezinte comisiei de autorizare dovezi privind îndeplinirea criteriilor de autorizare.

ART. 14 (1) Comisia de autorizare, întrunită la cererea preşedintelui acesteia, conform art. 19 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 522/2003, cu modificările şi completările ulterioare, soluţionează cererea de autorizare în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării acesteia sau, după caz, de la data remedierii neregulilor constatate potrivit art. 10 alin. (2), art. 12 alin. (2), respectiv art. 13 alin. (4) din prezenta procedură.

(2) Comisia de autorizare analizează documentaţia cuprinsă în dosarul de autorizare, precum şi rapoartele de evaluare întocmite de specialişti şi decide acordarea autorizaţiei sau respingerea cererii de autorizare, motivând această decizie.

(3) Decizia prevăzută la alin. (2) se întocmeşte în două exemplare, dintre care un exemplar se transmite furnizorului de formare profesională care a solicitat autorizarea.

ART. 15 Secretariatul tehnic transmite furnizorului de formare profesională decizia comisiei de autorizare prevăzută la art. 14 alin.

(2) sau motivarea respingerii cererii de autorizare în termen de 5 zile de la data luării acesteia.

ART. 16 (1) În urma deciziei de acordare a autorizării, secretariatul tehnic completează autorizaţia şi o înregistrează în registrul de evidenţă a autorizaţiilor.

(2) Autorizaţia se identifică prin număr, serie şi data eliberării.

ART. 17 (1) Autorizaţia se eliberează de către secretariatul tehnic reprezentantului legal al furnizorului de formare profesională, în cel mult 15 zile de la data comunicării deciziei de autorizare. (2) Autorizaţia este valabilă 4 ani de la data deciziei de autorizare.

ART. 18 (1) Furnizorul de formare profesională a cărui solicitare de autorizare a fost respinsă de către comisia de autorizare poate contesta această decizie în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2) Contestaţia, însoţită de o copie de pe decizia comisiei de autorizare, se transmite la registratura Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

ART. 19 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale analizează contestaţia furnizorului de formare profesională şi înfiinţează o comisie de soluţionare a contestaţiilor.

(2) După analiza documentelor, comisia de soluţionare a contestaţiilor întocmeşte un raport de constatare.

ART. 20 Soluţionarea contestaţiei se face în termen de 15 zile de la data înregistrării contestaţiei, prin hotărâre a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, care se emite în 3 exemplare. Hotărârea privind admiterea sau respingerea contestaţiei cuprinde şi motivarea soluţiei.

ART. 21 În cazul admiterii contestaţiei, comisia de autorizare care a soluţionat iniţial cererea de autorizare îi eliberează furnizorului de formare profesională autorizaţia, în termen de 15 zile de la data rezolvării contestaţiei.

ART. 22 Furnizorul de formare profesională nemulţumit de soluţionarea contestaţiei se poate adresa instanţei judecătoreşti competente, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 23 Hotărârea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, luată în urma soluţionării contestaţiei, precum şi hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă a instanţei judecătoreşti sunt obligatorii pentru comisia de autorizare.

ART. 24 Datele privind furnizorii de formare profesională şi programele de formare profesională autorizate se înscriu în Registrul naţional al furnizorilor de formare profesională a adulţilor autorizaţi.

ART. 25 Furnizorul de formare profesională care doreşte să reînnoiască autorizaţia poate depune, cu maximum 60 de zile înainte de expirarea valabilităţii acesteia, la secretariatul tehnic al comisiei de autorizare cererea de autorizare, însoţită de dosarul de autorizare, prevăzute la art. 9 din prezenta procedură.

ART. 26 (1) Furnizorii de formare profesională autorizaţi au următoarele obligaţii:

a) să presteze serviciul de formare profesională, respectând criteriile de autorizare;

b) să trateze participanţii la programele de formare profesională fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă;

c) să adapteze programele de formare profesională la necesităţile persoanelor cu nevoi speciale;

d) să asigure confidenţialitatea datelor despre participanţii la programele de formare profesională;

e) să permită accesul acestora la propriile date;

f) să pună la dispoziţia persoanelor împuternicite să exercite controlul sau monitorizarea toate informaţiile şi documentele solicitate, referitoare la activitatea de formare;

g) să pună la dispoziţia echipelor de monitorizare sau de control chestionarele de evaluare a programului de formare profesională, completate de participanţii la program;

h) să înregistreze activităţile de formare derulate în sistem on-line, precum şi activitatea fiecărui participant la program şi să pună la dispoziţia echipelor de monitorizare înregistrările;

i) să comunice în timp util datele statistice solicitate de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

(2) Orice schimbări în statutul şi activitatea furnizorului de formare profesională, care modifică condiţiile în care a fost autorizat, vor fi aduse la cunoştinţă comisiei de autorizare, în scris, în cel mult 15 zile de la data producerii schimbărilor.

ART. 27 (1) Criteriile care stau la baza autorizării furnizorilor de formare stau şi la baza monitorizării acestora.

(2) Dacă la monitorizare se constată că furnizorul de formare nu mai îndeplineşte criteriile de autorizare, furnizorului de formare i se retrage autorizaţia.

(3) Procedura de monitorizare a furnizorilor de formare autorizaţi este cea prevăzută în Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 353/5.202/2003 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţilor, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Prevederile de la alin. (3) se completează cu obligaţia furnizorilor de formare profesională autorizaţi de a face dovada derulării activităţilor de formare şi a prezenţei cursanţilor, prin stocarea înregistrărilor sau alte mijloace tehnice relevante, care se pun la dispoziţia evaluatorilor.

ART. 28 În procedura de autorizare a furnizorilor de formare profesională să desfăşoare programe de formare în sistem on-line se utilizează anexele la Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţilor aprobată prin Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 353/5.202/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cu menţionarea furnizării programelor în sistem on-line şi adaptarea acestora, după caz.

ART. 29 Examenul de absolvire se desfăşoară în condiţiile Ordinului ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 501/5.253/2003 pentru aprobarea metodologiei certificării formării profesionale a adulţilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prevederilor cap. II din anexa nr. 3 la ordin.